Fogat fogért
Rendezte:
Juncu Cristi
12
  • Reza Yasmina: Fogat fogért
  • Műfaj: vígjáték
  • Helyszín: Nagyterem
  • Bemutató: 2014. október 01., 19:00
  • Időtartam: 1 óra 40 perc, szünet nélkül.
  • Díszlet- és jelmeztervező: Ardeleanu Cosmin
  • Fordító: Țepeneag Tudor
  • Ügyelő: Crăciun Teodora

Yasmina Reza Az öldöklés istene c. színműve alapján.

Yasmina Reza darabjának története egyszerű: két fiú verekszik az iskola udvarán; egyik egy bottal kiüti a másiknak két fogát. A cselekmény hamarosan egy lakásajtó elé költözik, ahol a “bántalmazó” szülei csengetnek, és a “bántalmazott” szülei válaszolnak, sőt be is hívják a látogatókat. Ami ez után következik, kiderül az előadásból.

Szereposztás
Médiavisszhang

„Dinte pentru dinte” este, fără dubiu, o comedie de cinci stele. (…) Comicul se naște firesc și spectacolul este mai mult decât o comedie la care râzi în hohote peste o oră. Pentru că, dovedind o bună cunoaștere a psihologiei cuplului contemporan, regizorul Cristi Juncu, face, de fapt, un fel de cronică a societății noastre…”

„…în grija pentru detalii, dar şi în admirabila dozare şi programare a efectelor comice, în remarcabilul crescendo comic se concentrează atuurile spectacolului şi calităţile jocului actoricesc. Care e impecabil. Cvartetul de interpreţi funcţionează fără cusur.”

„Piesa surprinde eleganța aparentă a oamenilor, strădania de a acoperi furia și dezgustul prin ospitalitate și toate frustrările pe care cuplurile le țin ascunse. Cei patru sunt mereu în tabere adverse, care se schimbă în funcție de situație: cuplurile, ca apărători ai copiilor, apoi femeile împotriva bărbaților și a detașării cu care aceștia tratează lucrurile, pentru ca, în final, toți să sfârșească certați, dezgustați de ei înșiși și fără a fi rezolvat problema inițială (ce se întâmplă cu cei doi copii?), dar eliberați și fără masca emancipării și a discreției care-i zgâria pe la colțuri. Cea mai mare parte a sentimentelor răbufnește din gesturile pripite, violente uneori, și tonalitățile surprinzătoare ale actorilor, și mai puțin (spre deloc) din lumini sau muzică. Decorul, însă, susține eleganța aparentă a gazdelor, prin mobila albă și camera aerisită, prin teancul de cărți (Veronique e pseudo-scriitoare și susținătoare a drepturilor omenirii) și florile proaspete. Cine râde la piesa asta e, mai mult ca sigur, trecut prin furii asemănătoare, iraționale și care consumă.”